O insulă latină în răsărit
Cultură și identitate
Limba latină, credința ortodoxă, arta populară, muzica lui Enescu, literatura lui Eminescu și Caragiale, Brâncuși — și adevărul din spatele mitului Dracula.
Cultura română s-a format la întâlnirea dintre latinitate, lumea ortodoxă bizantină și influențele central-europene — un amestec unic pe continent.
Limba și rădăcinile latine
Limba română este singura limbă romanică majoră din Europa de Est, moștenitoare directă a latinei aduse de coloniștii romani în Dacia. Deși înconjurată de limbi slave și de maghiară — de la care a împrumutat cuvinte — structura ei rămâne profund latină. Această latinitate este un element central al identității naționale.
Credința ortodoxă
Majoritatea românilor sunt creștini ortodocși, iar Biserica a jucat un rol esențial în păstrarea limbii și a identității de-a lungul secolelor. Moștenirea religioasă este vizibilă pretutindeni: de la mănăstirile pictate din Bucovina și bisericile de lemn din Maramureș, la marile mănăstiri și la ritmul sărbătorilor din calendarul ortodox.
Arta populară
România are una dintre cele mai bogate tradiții de artă populară din Europa: ia (bluza brodată, celebrată internațional), ceramica de Horezu și de Corund, țesăturile, ouăle încondeiate și porțile sculptate din Maramureș. Muzeele satului, precum cele din București și Sibiu, adună case țărănești din toate regiunile.
Muzica
De la doina — cântecul melancolic de dor, recunoscut de UNESCO — la muzica lăutărească și la marile creații culte, muzica este o coloană vertebrală a culturii. George Enescu, compozitor și violonist, este cea mai importantă figură muzicală a țării; festivalul care îi poartă numele, la București, este unul dintre marile evenimente clasice ale Europei.
Literatura
Poetul național Mihai Eminescu este considerat cea mai înaltă voce a limbii române; Ion Luca Caragiale a scris comedii satirice încă actuale; Ion Creangă a dat literaturii povești și amintiri din copilărie devenite clasice. În secolul XX, gânditori și scriitori precum Mircea Eliade, Emil Cioran și Eugène Ionesco au avut o carieră internațională.
Brâncuși și artele vizuale
Constantin Brâncuși, unul dintre părinții sculpturii moderne, a lăsat la Târgu Jiu ansamblul monumental „Coloana fără sfârșit”, „Masa tăcerii” și „Poarta sărutului”. În cinema, Noul Val românesc (regizori precum Cristian Mungiu, laureat cu Palme d'Or) a adus țării recunoaștere internațională după 2000.
Gastronomia
Bucătăria românească este consistentă și de sezon: sarmale, mămăligă, ciorbe acrișoare, mici, brânzeturi de munte, plus dulciuri precum cozonacul și papanașii. Fiecare regiune are specialitățile ei, iar podgoriile (Dealu Mare, Cotnari, Murfatlar, Recaș) produc vinuri tot mai apreciate.
Dracula: mit și istorie
Nicio confuzie nu e mai răspândită decât cea dintre Dracula și Vlad Țepeș. Contele Dracula este un personaj de ficțiune, inventat de scriitorul irlandez Bram Stoker în romanul din 1897 — un vampir care nu are legătură reală cu istoria românească. Modelul îndepărtat al numelui a fost Vlad al III-lea Țepeș (Vlad Dracula), voievod al Țării Românești în secolul al XV-lea, temut pentru cruzimea pedepselor sale, dar și respectat ca apărător împotriva otomanilor. Castelul Bran, promovat turistic drept „castelul lui Dracula”, are de fapt o legătură istorică slabă cu voievodul — o distincție pe care merită să o faci când vizitezi Transilvania.