Ce să vizitezi în Suceava și Bucovina: obiective

Puține colțuri ale Europei ascund atâta frumusețe în spatele unei faime atât de discrete precum Bucovina, nord-estul împădurit și deluros al României. Capitala ei neoficială este Suceava — timp de aproape două secole scaunul domnilor Moldovei, iar astăzi baza firească pentru a descoperi una dintre cele mai extraordinare comori artistice ale continentului: un grup de mănăstiri ale căror ziduri exterioare sunt pictate, de sus până jos, cu fresce care au supraviețuit sub cerul liber vreme de cinci sute de ani. Vii pentru mănăstiri, dar rămâi pentru toată lumea din jurul lor — cetățile, meșteșugurile, câmpurile unduitoare și trecătorile care duc adânc în România veche.

Iată cum să-ți petreci timpul în Suceava și împrejurimile ei.

Cetatea de Scaun

Începe cu orașul însuși, pe dealul de deasupra centrului vechi, unde Cetatea de Scaun veghează asupra Sucevei încă din secolul al XIV-lea. Aceasta a fost fortăreața domnilor Moldovei, cel mai renumit dintre ei fiind Ștefan cel Mare, care a întărit-o împotriva otomanilor și nu a pierdut-o niciodată în luptă. Restaurată și prezentată cu grijă, cetatea îți permite astăzi să pășești pe zidurile groase, să traversezi podul reconstruit și să privești orașul și dealurile Bucovinei dincolo de el. Figuri în costume de epocă și interioare refăcute readuc la viață curtea medievală, făcând din ea una dintre cele mai potrivite opriri pentru familii și cea mai limpede introducere în povestea Sucevei.

Muzeul Satului Bucovinean și Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou

Sub cetate se întinde Muzeul Satului Bucovinean, o colecție în aer liber de case de lemn, ateliere, o biserică și o moară adunate din satele întregii regiuni. Este un loc blând, fără grabă, în care înțelegi cum trăiau bucovinenii de rând — porțile lor sculptate, camerele lor pictate, uneltele și războaiele de țesut.

Înapoi în centru, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou păstrează moaștele ocrotitorului regiunii și un turn-clopotniță pe care îl poți urca. Biserica ei pictată este o primă întâlnire cu stilul zugrăvit care își atinge apogeul la mănăstirile de la țară. Împreună cu cetatea, aceste obiective umplu ușor o zi întreagă fără să părăsești orașul.

Mănăstirile pictate — atracția principală

Acesta este motivul pentru care lumea vine în Bucovina. Risipite prin satele de la vest de Suceava, câteva mănăstiri din secolele XV și XVI poartă fresce nu doar în interior, ci de-a lungul întregilor ziduri exterioare — o tehnică atât de rară și atât de bine păstrată încât UNESCO le-a înscris pe lista patrimoniului mondial. Fiecare are culoarea și caracterul ei:

• Voroneț — cea mai celebră, numită adesea Capela Sixtină a Estului. Judecata de Apoi îi acoperă zidul de vest, iar fundalul adânc și luminos cunoscut în toată lumea drept albastrul de Voroneț nu a fost niciodată reprodus pe deplin de chimiștii moderni.
• Sucevița — cea mai mare și mai fortificată, înconjurată de ziduri înalte și turnuri, cu o vestită Scară a virtuților care urcă spre cer.
• Moldovița — așezată într-o vale largă și verde, strălucind în ocruri și roșuri calde, cu Asediul Constantinopolului printre cele mai vii scene din Bucovina.
• Humor — mai mică și mai intimă, bogată în roșuri, una dintre cele mai vechi din grup.
• Arbore — și mai liniștită, prețuită pentru verdele ei subtil și delicatețea detaliului.

Nu e nevoie să le vezi pe toate cinci, dar Voroneț împreună cu una sau două dintre celelalte spun întreaga poveste. Mănăstirile pictate stau în centrul ghidului nostru mai amplu Suceava și Bucovina, care descrie traseele și bucla mănăstirilor în detaliu.

Meșteșuguri — ouăle încondeiate și ceramica neagră de Marginea

Bucovina este și unul dintre atelierele vii ale României. Regiunea este vestită pentru ouăle încondeiate — decorate cu ceară și vopsea în modele transmise din generație în generație; mai multe muzee sătești și ateliere de familie te lasă să privești lucrul și să cumperi direct de la meșter.

Aproape de mănăstiri, satul Marginea este cunoscut în toată țara pentru ceramica sa neagră, arsă într-un fel care înnegrește lutul până la un negru afumat, apoi lustruită cu mâna până capătă un luciu blând. Este unul dintre ultimele locuri din Europa unde această tehnică străveche mai supraviețuiește, iar o piesă cumpărată chiar de la cuptor este cel mai autentic suvenir pe care îl poți duce acasă.

Excursii de o zi — mai adânc în Bucovina și peste Pasul Prislop

Cu o mașină, Suceava se deschide spre unele dintre cele mai frumoase peisaje ale țării. Mergi spre vest și nord, iar bucla mănăstirilor continuă să dăruiască — schituri mai liniștite, sihăstrii și sate în care cositul fânului încă dă ritmul zilei. Orașul Gura Humorului și valea-stațiune din jurul lui sunt o a doua bază bună, mai aproape de Voroneț și Humor.

Pentru cea mai îndrăzneață ieșire, urmează drumul în sus și peste Pasul Prislop, trecătoarea înaltă care leagă Bucovina de Maramureș — ținutul vecin al bisericilor de lemn și al porților sculptate. Doar drumul în sine, șerpuind printre pajiști alpine, este una dintre marile călătorii rutiere ale României și coase laolaltă două dintre cele mai tradiționale regiuni ale țării într-o singură zi de neuitat.

Pentru cine e potrivită — și câte zile

Suceava și Bucovina sunt potrivite mai ales pentru călătorii atrași de istorie, credință, artă populară și peisaje verzi și domoale, mai degrabă decât de viață de noapte sau plaje — este o regiune pentru cei ce se trezesc devreme, pentru plimbăreții curioși și pentru oricine este mișcat de măiestria meșteșugului. Acordă orașului însuși o zi întreagă pentru cetate, muzeul satului și Sfântul Ioan cel Nou. Apoi rezervă două-trei zile pentru bucla mănăstirilor, care îți permite să iei Voroneț, Sucevița, Moldovița, Humor și Marginea într-un ritm omenesc, cu timp pentru meșteșuguri și un picnic în vale. Adaugă o a patra zi dacă vrei să treci Pasul Prislop în Maramureș. Oricât ai rămâne, Bucovina răsplătește lipsa de grabă — este un loc în care să zăbovești, nu să bifezi.