Cele mai frumoase trasee de drumeție din România

Carpații desenează prin mijlocul României un arc de aproape o mie de kilometri, iar în interiorul lui se ascund creste alpine, lacuri glaciare și platouri carstice care rivalizează cu Alpii, dar rămân, în bună parte, sălbatice. Nu ai nevoie de coardă și piolet pentru cele mai frumoase trasee, ci de o pereche de bocanci buni, respect pentru vreme și un pic de condiție fizică. Iată munții pe care merită să îi urci și ce anume îi face memorabili.

Parcul Național Retezat: țara lacurilor glaciare

Retezatul este, pentru mulți drumeți, cel mai frumos masiv al țării. Vechea calotă glaciară a lăsat în urmă peste optzeci de lacuri, iar în inima lor stă Bucura, cel mai mare lac glaciar din România, întins pe aproape zece hectare la peste 2000 de metri altitudine. De pe malul lui pornesc majoritatea traseelor de creastă, iar priveliștea are aceeași grandoare senină pe care o cauți în sudul Făgărașului, doar că fără mulțimile de acolo.

De la Bucura, ascensiunea firească este vârful Peleaga, cel mai înalt din masiv, la aproximativ 2509 metri. Urcușul nu cere cățărare, dar terenul este pietros și expus, așa că se face pe vreme stabilă.

• Acces: de obicei prin Cabana Pietrele sau pe Valea Nucșoara, cu o zi de mers până la platoul lacurilor.
• Dificultate: medie spre dificilă, mai ales din cauza distanțelor și a lipsei de adăpost la altitudine.
• Punct forte: amfiteatrul de lacuri glaciare, unic în Carpați.

Munții Făgăraș: cel mai înalt lanț al României

Făgărașul este coloana vertebrală alpină a țării. Aici se află Moldoveanu, cel mai înalt vârf din România, la aproximativ 2544 de metri, și vecinul său Negoiu, de circa 2535 de metri, doi giganți despărțiți de o creastă lungă și zimțată.

Traseul-emblemă rămâne creasta principală, dar pentru cei cu mai puțin timp segmentul Bâlea–Podragu oferă esența masivului: lacuri glaciare, șei înalte și pereți abrupți, cu cabane la capete. Este teren alpin serios, cu porțiuni expuse și schimbări bruște de vreme.

• Acces: cel mai simplu prin Transfăgărășan, la Bâlea Lac, unde ajungi și cu telecabina.
• Dificultate: dificilă; creasta integrală cere mai multe zile și experiență.
• Punct forte: cei mai înalți doi vârfi ai țării și cea mai lungă creastă alpină.

Piatra Craiului: creasta îngustă de calcar

Dacă Făgărașul impresionează prin înălțime, Piatra Craiului impresionează prin formă. Este o lamă lungă de calcar, dramatic de îngustă, care se ridică brusc deasupra satelor din jur. Creasta se parcurge pe muchie, cu goluri de o parte și de alta, iar vârful principal, La Om, ajunge la aproximativ 2238 de metri.

Porțiunile cele mai cunoscute sunt cele de La Lanțuri, unde traseul este asigurat cu cabluri și lanțuri fixate în stâncă pentru a trece pasajele verticale. Nu este cățărare tehnică, dar cere cap limpede la înălțime și pași siguri.

• Acces: din Zărnești, prin Prăpăstii și Curmătura.
• Dificultate: dificilă pe creastă; există și variante mai ușoare pe sub perete.
• Punct forte: una dintre cele mai spectaculoase creste calcaroase din Carpați.

Munții Bucegi: cei mai accesibili

Bucegii sunt muntele de start pentru mulți drumeți români, tocmai pentru că se ajunge sus fără efort mare. De la Bușteni și Sinaia urci cu telecabina direct pe platou, de unde traseele devin plimbări lungi la altitudine.

Aici se află formațiunile de piatră devenite simboluri: Sfinxul și Babele, sculptate de vânt și îngheț. Nu departe, pe Caraiman, se ridică marea Cruce a Eroilor, vizibilă din vale în zilele senine. Punctul cel mai înalt este vârful Omu, la aproximativ 2514 metri, unde stă și cel mai vechi refugiu montan din țară.

• Acces: telecabină din Bușteni sau Sinaia; de la platou, trasee marcate.
• Dificultate: de la ușoară la medie, în funcție de traseu.
• Punct forte: accesul rapid și formațiunile emblematice de pe platou.

Ceahlău: muntele sfânt al Moldovei

Ridicat izolat deasupra dealurilor Moldovei, Ceahlăul are o prezență aproape mitică; a fost numit muntele sfânt și apare în legende încă din vechime. Silueta lui se recunoaște de la zeci de kilometri, mai ales cei doi vârfi gemeni, Toaca și Panaghia.

Ascensiunea spre Toaca, la peste 1900 de metri, se face pe scări de lemn amenajate pe ultima porțiune, iar priveliștea de sus se deschide peste toată Moldova. Un alt obiectiv este cascada Duruitoarea, una dintre cele mai frumoase din țară, ascunsă în pădure pe versantul nordic.

• Acces: din Durău sau Izvoru Muntelui, cu urcuș de o zi.
• Dificultate: medie; trasee bine marcate și amenajate.
• Punct forte: relieful spectaculos și aerul sacru al muntelui.

Munții Apuseni: platoul Padiș și lumea carstului

Apusenii sunt altă lume față de crestele alpine: aici nu urci pentru altitudine, ci pentru peșteri, chei și platouri împădurite. Inima zonei este platoul Padiș, un labirint de poieni, doline și izbucuri, ideal pentru drumeții relaxate de o zi.

Comoara locului este Cetățile Ponorului, un sistem de portaluri și avene calcaroase de o sălbăticie rară, considerat unul dintre cele mai impresionante fenomene carstice din Europa. Peisajul este mai blând ca teren, dar cere atenție pe potecile umede și alunecoase.

• Acces: cu mașina până aproape de Padiș, apoi pe jos.
• Dificultate: ușoară spre medie; potrivit și pentru familii.
• Punct forte: peisajul carstic și atmosfera de pădure adâncă.

De știut înainte de plecare

Muntele înalt din România se parcurge în siguranță într-un sezon relativ scurt. Câteva reguli țin drumeția plăcută și te aduc întreg înapoi.

• Sezon: pentru traseele alpine înalte, aproximativ iunie–octombrie; în afara lui poți întâlni zăpadă și gheață chiar și vara târziu pe versanții nordici.
• Marcaje: urmează semnele colorate (bandă, triunghi, cruce, punct) și nu improviza scurtături; poteca marcată este întotdeauna cea mai sigură.
• Vremea: verifică prognoza înainte și pleacă devreme, pentru că furtunile se adună tipic după-amiaza; coboară dacă se strică vremea, nu insista pe creastă în timpul descărcărilor electrice.
• Urși: Carpații găzduiesc cea mai mare populație de urs brun din Europa. Nu lăsa mâncare la vedere, nu hrăni animalele, fă zgomot pe potecile din pădure și păstrează distanța dacă vezi unul; retrage-te calm, fără să alergi.
• Echipament: bocanci cu talpă bună, straturi de îmbrăcăminte, apă suficientă, lanternă frontală și o hartă offline; sus nu te baza pe semnal.

Alege muntele după experiența ta, nu după fotografie. Bucegii și Apusenii iartă începătorul, Retezatul și Ceahlăul cer condiție, iar Făgărașul și Piatra Craiului se respectă. Pornit corect, fiecare dintre ei îți dă înapoi mai mult decât ai urcat.