Cascada Bâlea

Vârful Moldoveanu

Vârful Moldoveanu, la 2.544 de metri, este cel mai înalt punct al României, o creastă îngustă și abruptă din centrul Munților Făgăraș, în județul Argeș. Culmea face parte din cea mai lungă și mai sălbatică creastă alpină a Carpaților Meridionali, o coamă de granit și șisturi cristaline sculptată de ghețarii cuaternari, cu circuri glaciare, custuri ascuțite și lacuri limpezi la poalele pereților. Ascensiunea nu este una banală: traseul cel mai frecvent pornește din Valea Rea și trece pe lângă refugiul Moldoveanu, cerând experiență, echipament și vreme stabilă, căci ceața și furtunile se instalează rapid la altitudine. De pe vârf, într-o zi senină, panorama se deschide peste zeci de creste, peste vecinul Negoiu și peste întreaga spinare a Făgărașului. Recomandare practică: verifică prognoza montană, pornește devreme și evită creasta pe timp de furtună; drumul se parcurge cel mai bine vara și la începutul toamnei.

Munții Făgăraș

Munții Făgăraș formează cea mai înaltă și mai impunătoare creastă din Carpații Meridionali și din întreaga Românie, adăpostind vârfuri care depășesc 2500 de metri, printre care Moldoveanu și Negoiu, cele mai înalte din țară. Această creastă alpină prelungă, situată la sud de orașul Făgăraș, în Transilvania, este renumită pentru peisajele sale spectaculoase, cu văi glaciare, lacuri de altitudine, custuri abrupte și pășuni întinse. Traseele de creastă oferă drumeții solicitante, dar răsplătite cu priveliști ample, în timp ce lacurile glaciare precum Bâlea și Capra atrag numeroși vizitatori. Prin munți trece celebrul drum Transfăgărășan, o șosea de altitudine cu serpentine spectaculoase, deschisă de regulă doar în sezonul cald. Zona găzduiește și o faună bogată, incluzând urși, capre negre și păsări răpitoare. Recomandare practică: drumețiile la altitudine necesită echipament adecvat, pregătire fizică și atenție la schimbările bruște de vreme, iar traversarea crestei se planifică din timp și cu prognoza meteo verificată.

Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus)

Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, la poalele Munților Făgăraș, este unul dintre cele mai importante și mai iubite locașuri ortodoxe din Transilvania. Ctitorită la începutul secolului XVIII de domnitorul Constantin Brâncoveanu, a fost distrusă de austrieci în secolul XVIII și reconstruită și extinsă în secolul XX de mitropolitul Nicolae Bălan, devenind un mare centru spiritual și cultural. Ansamblul, în stil brâncovenesc, cu ancadramente fine de piatră și pridvoare deschise, se oglindește într-un lac, într-un cadru natural superb, cu crestele Făgărașului ca fundal. Mănăstirea găzduiește o academie, un atelier de pictură pe sticlă și un muzeu, și este renumită pentru izvorul considerat tămăduitor. Este o oprire firească pentru cei care pornesc pe Transfăgărășan sau explorează Țara Făgărașului. Respectă codul vestimentar și liniștea locului și verifică programul slujbelor și al muzeului.

Restaurant Bulevard Făgăraș

Camere comode cu balcoane într-un hotel informal pentru conferințe, cu restaurant și mic dejun.

Hotel Școala Făgăraș